Cand tu, tata, te-ai dus, mi-ai luat o jumatate de viata …

61

Nu ti-am scris niciodata si ma simt putin stangaci.
Din pacate, chiar daca ziua e insorita, calda….nu e o vesela zi. Eu ,imi amintintesc de tine la timpul trecut si sincer iti spun, nu-mi place. Nu-mi place sa le vorbesc altora de tatal meu la timpul trecut, nu-mi place ca  trebuie sa ma duc sa-ti aprind o lumanare acolo unde te odihnesti…in loc sa te am langa mine sa vezi cate am reusit sa realizez.
Pentru mine, si stiu ca au trecut ani de cand nu mai esti, dar pentru mine tu inca esti prezent, prezent in casa in care m-ai crescut tu si mama, prezent in fiecare zi in bucatarie, sau uitandu-te la Tv…
Uneori stau si imi imaginez ca vorbesc cu tine…si iti spun ce am pe suflet, si blestem ziua in care ne-ai parasit…si plang…si imi cer iertare pentru ceea ce am spus.
Am impresia cateodata ca aud cum vii spre camera mea…si deschizi usa…si imi spui:”Silviu, am si eu o rugaminte la tine …somn, ca maine te duci la scoala”.

Imi aduc aminte cu placere si lacrimi in ochi de clipele petrecute numai cu tine, cand mama pleca la serviciu si ramaneam numai noi 2 acasa, era raiul pe pamant. Cand inca lucrai si m-ai luat la combinat…si imi aratai toate natiile de strunguri imi placea cum imi explicai…la ce se foloseste…si cand…si de ce.
Hm….cand am ajuns la liceu…pff…ce vremuri, aveam un obiect ce-l uram, MATEMATICA,Si imi tot dadeai si tu probleme de Matematica.eram atat suparat :)).
Am admirat mult ambitia ta .
Ma simt mandru ca seman cu tine, avem aceasi privire rece si serioasa cateodata, vai si amar pentru cei ce ne supara. Ochii tai , ce frumosi erau….desi incercai tu sa pari dur si serios…crede-ma ca nu-ti prea iesea…te dadeau de gol ochii…ochii in care vedeam ca eu,sora si mama suntem tot ce ai tu mai bun pe lume.

Mi-e foarte dor de tine….si tot nu-mi vine sa cred ca tu, tatal meu, prietenul meu cel mai bun….nu mai esti. A fost o perioada cand aveam impresia ca esti plecat undeva si o sa vii acasa in curand, aveam aceea senzatie de nerabdare…ca si cum…hai odata acasa.
M-ai invatat o groaza de lucruri, sa lipesc cu pistolul de lipit la televizorul pe lampi atunci cand se strica… sa schimb prize….si multe altele si iti multumesc pentru asta.

Cand a venit mama sa-mi spuna ca nu mai respiri, nu am crezut-o, am crezut ca rade de mine. Dupa ce te-am imbracat, m-am dus in camera in care erai…am pus capu’ pe pieptul tau sa aud inima cum bate, asa cum imi placea sa o aud mereu cand stateam amandoi si ne uitam la filme. Nu se mai auzeam nimic. Azi cand stau si ascult inima cuiva cum bate mereu ma gandesc la tine.
Tu si mama sunteti viata mea. Cand tu tata te-ai dus, mi-ai luat o jumatate de viata .
Tii minte cat de mult ma certam cu mama, acuma m-as lega si cu lanturi de ea….numai sa stiu ca va fi mereu langa mine.
Iti multumesc pentru tot ce ai facut pentru mine, imi cer iertare de am gresit fata de tine. Iti multumesc pentru discutiile pe care le avem atunci cand dorm si cand te visez. Iti multumesc ca ai fost ,esti si vei ramane mereu tatal meu…

Un gând despre “Cand tu, tata, te-ai dus, mi-ai luat o jumatate de viata …

  1. Intotdeauna ne va fi dor de cei care ne-au fost parinti cu norma intreaga. M-ai facut sa plang. Mi-e dor de tata…Era din acelasi material. Cand a murit, mi s-au ofilit jumatate din radacini. Era iarna si viforul trecea prin mine.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.